La multi ani,tati!

Astazi este ziua de nastere a celui mai bun si iubitor sot si tatic din lume.Ii spunem din toata inima ca IL IUBIM MULT , MULT DE TOT ,ca ii multumim ca este alaturi de noi zilnic si "ne suporta" si ii dorim sa aiba parte de tot ce-i mai bun pe lumea asta...adica de noi :-P si tot ce isi mai doreste el.
LA MULTI ANI ,TATI CRISTI!ANTONIA SI MAMI TE IUBESC MULT,MULT DE TOT!

De astazi ,Antonia are si mama...ei,da ...astazi auzul mi-a fost incantat de cel mai frumos cuvant din lume ...MAMA...rostit de fetita mea. Si a tinut-o asa toata ziua .Afara alerga dupa copii si spunea intruna ma-ma,ma-ma.De dimineata ma rugam de Cristi sa se trezeasca si il tot strigam asa ca Antonia s-a hotarat sa imi dea o mana de ajutor si a inceput sa-l strige pe tati "kiki" :)).A ajuns la varsta la care zilnic ne uimeste cu ceva nou ,ne uimeste ce repede progreseaza,ce repede invata...maine,poimaine ajungem la intrebari "existentiale " de genul "mami ,dar de ce e intuneric cand e noapte?"...si abia astept.

Deschide urechea bine....

Ha,am inceput un joc nou impreuna cu Anto...cum vesnic nu are astampar si trebuie sa o caut prin casa am capatat obiceiul de a o striga ..."Antonia !!!!Unde esti ,mami?"si imediat dupa ii repetam ,ca si cum ea mi-ar raspunde "da,mami,da...aici sunt ".Eiiii,si uite ca repetitia e mama invatarii(spune o vorba din batrani :D)...fata mea a asociat numele ei (la care reactioneaza de foarte mult timp) cu silaba "da" asa ca de cate ori o strig ,Antonia raspunde clar si tare "DA".Stiu ca inca nu imi raspunde constient dar e asa de scumpa...imi vine sa o pap ...asa ca mai nou mami canta "Deschide urechea bine /Sa vedem, ghicesti ori ba/Cine te-a strigat pe nume /Hai,ghiceste,nu mai sta!" si apoi o strig iar ea,mandra tare raspunde "DA".
Danseaza toata ziua,indiferent daca are muzica sau nu ,e asa caraghioasa ...da din fundulet si flexeaza genunchii ...mai ales daca vizioneaza videoclipul cu gummy bear.
De ieri ne luptam cu o enterocolita tare urata...am fost dimineata la spital,am primit tratament si se pare ca suntem pe drumul cel bun...tati ii spune in gluma Antoniei ca e criza si sa aiba grija cu scutecele ca-s scumpe :))
Cu mersul a progresat tare rapid...deja poate ajunge dintr-un colt al camerei in altul dar tot asa,pe repede inainte...mai nou e innebunita dupa iesitul afara,plange daca iese cineva pe usa si nu iese si ea ,plange cand urcam sus de afara...si cand ma gandesc ca in toamna urla cand ieseam afara si in casa se linistea.

O alta zi...o noua aventura

Poate ca ati observat ca am schimbat "povestitorul" ...asa imi pot exprima si eu mai usor gandurile ,pe langa relatarea nazdraveniilor Antoniei.

Alta zi ,o noua aventura alaturi de Antonia...ieri ,dupa ce a papat fructele de la ora 10 ,am uitat sa ii ofer apa...dupa aproximativ o jumatate de ora ,Antonia se tot invartea in jurul coltarului din bucatarie si pe sub masa(apropo ,v-am zis ca-i locul ei preferat din bucatarie? ) si la un moment dat o aud spunand....aaaaa-paaaa,aaaaa-paaa ,aaaa-paaaa.Ii repetasem de atatea ori cuvantul ,de cate ori ii dadeam sa bea din canuta,de cate ori ne balaceam la baie dar pana ieri nu rostise cuvantul.Si m-a mirat ca a fost cu intentie ...fetei chiar ii era sete ,a baut ca o broscuta.
Tot ieri a invatat sa ne arate cat de mare a crescut ea ...ii spun "mare fata!"si ea ridica amandoua manutele sus si rade.
Bunica are in vitrina o balerina pe care a ochit-o Antonia ...stie sigur unde e"fetita" ,daca o intrebi unde este ,te duce direct acolo.Si tot la bunica e un urs pe care tati l-a "vazut "...catel...asa ca daca o intrebi pe Anto unde-i catelul are tinta precisa...sarmanul urs coborat la rangul de catel.
Ma uimeste ca a inceput sa inteleaga foarte multe...parca ieri era un ghem de care tati zicea ca nici macar nu stie sa planga.Creste fata mea,creste!

Primii pasi

De cateva zile Antonia experimenteaza mersul in picioruse ....de la mami la tati si invers,de la canapea la mami ,repejor,repejor de ai impresia ca-i la maraton ...o punem in picioruse ,realizeaza ca sta singura,nesprijinita ,rade si "fuge" 3-4 pasi catre noi.Atat am repetat chestia asta ca fata deja s-a obisnuit si a plecat din proprie initiativa...in seara asta i-a "furat" telefonul lui tati care statea linistit pe canapea preocupat de laptop,s-a intors catre mine si a fugit ca o "hoata " sigura pe pasii ei...ma rog acum doar sa nu ia prea multe cazaturi si sa se sperie caci altfel ma astept sa il sarbatorim pe tati la sfarsitul lunii "alergand".

Primavara incepe cu ...mine

Soarele caldut de primavara ne-a dezmortit din picoteala iernii si ,ca niste trantori ce isi intind aripile amortite la soare ,incercam sa profitam de aer si de caldura si stam mult pe afara.Primavara asta-i tare frumoasa,una din cele mai frumoase,poate si pentru ca este prima petrecuta cu Antonia.E tare placut sa hoinaresti pe afara ,prin parc avand partener un ghem de 10 luni care se minuneaza de tot ce vede in cale,care tipa si "alearga " dupa cateii de pe afara,e tare amuzant sa mergi la locul de joaca ,la leganuse si tobogane,parca incepi sa simti un pic ca esti si tu copil.Si totusi ...nu ai timp sa-ti tragi sufletul si sa te bucuri de copacii in floare,de parfumul lor ametitor,nu ai timp sa inchizi pentru o clipa ochii si sa visezi...e cineva mereu langa tine care "te trage de maneca" ..mama,nu-i timp pentru tine...hai ,eu vreau SA STIU...cred ca asta-i verbul potrivit pentru Antonia acum,e atat de curioasa si nu poate sta o clipa locului,tot timpul trebuie sa faca ceva ,sa descopere ,sa vada ceva nou...asimileaza mult...ma uit la ea cum ne imita in tot ce facem ..stamba din nas exact ca tati,"stranuta " cand stranut eu,imita diverse sunete pe care noi le spunem pentru amuzament,il pupa pe bebe din oglinda deschizand gurita si scotand si limba,a inceput sa stea mult in picioare nesustinuta,face 1-2 pasi singura dar merge foarte bine tinuta doar de o manuta...intr-un cuvant,e o scumpa...si desi cateodata oboseala isi spune cuvantul si nu-mi pot gasi de multe ori nici 5 minute numai pentru mine caci sunt atatea de facut cu un copil mic,cand ma uit la ea si stau si imi analizez viata ,realizez ca un copil e cel mai maret lucru pe care il poti face in viata si orice altceva paleste in fata acestui miracol ....pentru ca a da viata este un miracol.
Pastele ,primul din viata Antoniei,l-am petrecut la tara la bunici.Nu am facut nimic remarcabil,doar ne-am bucurat de familie,de soare ,de leaganul din curte .Antonia nu a fost prea atrasa de oua vopsite,la biserica la impartasit a stat insa,ca de obicei,foarte cuminte .Incep sa se vada si la ea din ce in ce mai bine definiti in gingie incisivii mediani inferiori ,semn ca in curand vom avea un iepuras in casa.Ar fi si cazul,marti face 10 luni.In rest...o rasfatica ,ia la control toata casa,se baga prin toate locurile posibile si imposibile ...ma topesc toata cand o iau in brate si ma ia de gat si isi pune capul pe umarul meu ...ce mai ,timpul trece,am deja fetita mare...si gandurile mele sunt in contradictoriu ...abia astept sa creasca,sa o vad cum merge singura,sa vorbim,sa povestim,sa mergem la gradi...dar in acelasi timp as opri timpul in loc...mi-as dori sa ramana asa mica,sa ma pot bucura de ea,sa o pot tine in brate,sa stiu ca are nevoie de mine ...mi-e tare greu sa ma gandesc ca va creste si cordonul ombilical se va rupe de tot,ca va ajunge o adolescenta care ma va considera,asa cum bine zicea Andata pe blogul ei de mama ,"un adjuvant necesar "...dar ma consolez cu ideea ca pana atunci ma pot bucura de fiecare clipa petrecuta cu ea (desi recunosc,de mult ori nu traiesc clipa la adevarata-i intensitate).
Va lasam pentru delectare cateva poze cu personajul principal.